REGIONAREA TURISTICĂ Litoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est Prof. Univ. Dr. Silviu Neguţ
REGIONAREA TURISTICĂ Litoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est Prof. Univ. Dr. Silviu Neguţ
Regionarea turistică reprezintă un aspect particular al regionării economico-geografice. Fondul turistic natural ori antropic, dar mai ales combinarea acestora conturează areale de atractivitate turistică, în multe cazuri fiind valorificate ca atare.
Combinaţiile posibile între elementele naturale şi cele create de om sunt extrem de variate, rezultând locuri, areale şi zone/regiuni turistice.
În regionarea turistică naţională se ţine seama îndeosebi de unităţile geografice (de exemplu, în România, Carpaţii Orientali, Munţii Apuseni ş.a.), unele axe hidrografice (Valea Dunării, Valea Prahovei ş.a.), zone marine (litoralul Mării Negre) ori mari oraşe cu împrejurimile (de exemplu Bucureşti şi împrejurimile), dar uneori se au în vedere provinciile istorice.
În schimb, în regionarea turistică a planetei se au în vedere fie continentele, fie anumite ansambluri fizico-geografice de pe acestea ori de la contactul unor mase continentale. Atât pentru aceste unităţi mari (zone sau regiuni turistice), cât mai ales pentru subdiviziuni (subzone ori subregiuni, areale etc.), se ia în considerare nu numai potenţialul turistic, ci şi infrastructura căilor de comunicaţii, dotările (pentru cazare, masă, odihnă, tratament, distracţie etc.), fluxurile turistice etc.
O posibilă zonare turistică a planetei, axată în bună măsură pe regionarea realizată de Organizaţia Mondială a Turismului, ar fi următoarea, distingându-se 12 mari zone turistice şi mai multe subzone.
Litoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est
Aceasta este, încă, cea mai importantă regiune turistică a planetei, deşi în ultima vreme alte două zone turistice (Europa Central - Nordică şi America de Nord) o concurează (mai ales ca fluxuri turistice şi venituri obţinute din turism). Se remarcă prin două tipuri de turism: balneo-maritim şi cultural-istoric, la ambele deţinând încă supremaţia mondială.
Litoralul nordic al Mării Mediterane
Litoralul sudic al Mării Mediterane
Ţările balcanice
Litoralul nordic al Mării Mediterane
Această subzonă include trei din cele mai importante ţări ca fluxuri turistice şi venituri obţinute din turism (Franţa, Italia şi Spania), precum şi câteva ministate renumite, printre altele, şi pentru turism (Vatican, San Marino, Monaco şi Andorra);
Cele trei ţări importante sunt bogate în obiective turistice nu numai pe litoral (mediteranean în cazul Italiei, mediteranean şi atlantic pentru Franţa şi Spania), ci şi în interior.
Spania
Litoralul mediteranean, desfăşurat între graniţa cu Franţa, în nord, şi strâmtoarea Gibraltar, în sud, cu patru mari ,,costa” (Brava, Dorada, Blanca şi del Sol), care includ un lung şir de staţiuni balneo-maritime (Torremolinos, Marbella, Estepona, Fuengirola, Benidorm, Tossa del Mar, S`Agaro, Sant Felin de Guixols ş.a.), unele fiind şi renumite oraşe istorice (Barcelona, Valencia, Alicante, Cadiz, Málaga ş.a).
Se adaugă Insulele Baleare, cu staţiuni pe fiecare petec de uscat: Mallorca (Palma de Mallorca, Ricardo Roca, Puerto de Sóler, Ses Ànimes ş.a.), Menorca, Ibiza (sau Isla Blanca), Formentera ş.a.
Litoralul atlantic, cea mai importantă staţiune balneo-maritimă fiind San Sebastian.
Castilia şi Andaluzia
Castilia: Madrid (cu Palatul Regal, Muzeul Prado,
unul dintre cele mai bogate din lume, trei din cele 16 porţi iniţiale ale cetăţii ş.a.; în apropiere – mănăstirea Ercorial, necropolă a regilor Spaniei), Guadalajara, Toledo (Catedrala, Casa-muzeu El Greco), Segovia (Apeductul roman, Catedrala, palate), Avila ş.a.;
Andaluzia: Granada (cu faimosul Palat Alhambra, numit şi Castelul roşu, având elemente maure, Palatul lui Carol Quintul ş.a.), Sevilla (Catedrala, din secolul XV, cu mormântul lui Cristofor Columb, palate, între care Alcazares, Casa lui Pilat ş.a.), Cordoba (mai multe catedrale, renumit totodată pentru ”pielea de Cordoba”), Cadiz, pe ţărmul mediteranean ş.a.;
Catalonia, având drept punct central Barcelona, cu o poziţie geografică de excepţie care îmbină edificii vechi (fortăreaţa Montjuic, Catedrala, mai multe palate etc.) cu cele proiectate de arhitectul Antonio Gaudi (Catedrala Sagrada Familia, Palatul Güell, Casa Milà ş.a.); în apropiere se află mănăstirea Montserrat, din secolul IX, care adăposteşte ”La Maroneta”, o statuetă din lemn reprezentând-o pe Fecioara Maria neagră;
Alte atracţii, între care: Santiago de Compostela, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj creştine (la Catedrala construită deasupra presupusului mormânt al apostolului Santiago (Sf. Iacob), oraşele Salamanca (monumente şi una dintre cele mai vechi universităţi din lu...
Franţa
Coasta de Azur (Côte d'Azur), lioralul francez mediteranean, cu staţiuni balneo-maritime renumite (inclusiv pentru unele festivaluri, carnavaluri, muzee etc.) precum Cannes (festivalul filmului, în fiecare an în luna mai), Nice (Carnavalul; unul dintre cele mai renumite hoteluri este „Negresco”), Saint-Tropez, Antibes (Festivalul internaţional de jazz, în fiecare an în luna iulie), Menton; în ultimele decenii s-a extins spre vest, între gurile Rhonului şi graniţa cu Spania (staţiunile La Grande Motte, Port-Camargue, Cap d'Agde, Port Leucate, Port-Barcarès ş.a.).
Coasta de Argint (Côte d' Argent), litoralul atlantic din sud-vestul ţării, cu staţiuni ca Biarritz (una dintre cele mai renumite din lume), Arcachon (cu unul dintre cele mai mari porturi de iahturi din lume şi cu cea mai mare dună de nisip din Europa – Pyla sur Mer), St. Jean-de-Luz, Bayonne ş.a.
Alpii Francezi, cu oraşele Grenoble („capitala economică şi turistică”), Chambéry, Annecy şi Briançon, fiecare având şi monumente istorice şi de artă, şi staţiunile montane Chamonix („capitala franceză a alpinismului”), Mont Blanc, Les Contamines, Avoriaz, Mégève, Val-d'Isère, Tignes, Courchevel, La Plagne ş.a.; se adaugă staţiunile balneare Evian-les-Bains, Aix-les-Bains ş.a.
Parisul şi împrejurimile. „Oraşul-lumină” este unul dintre cele mai vizitate locuri din lume, graţie atât dotărilor, cât şi atracţiilor turistice, între care: Catedrala Nôtre-Dame (sec. XII-XIV), biserici (între care Sacré-Coeur), Domul Invalizil...
Valea Loirei, din vestul ţării, supranumită „grădina Franţei”, adăposteşte în prezent 17 castele, construite începând cu sec. XV, mai întâi de regii Franţei, apoi de unii seniori: Blois, Chambord, Chenonceaux, Chinon, Angers, Amboise, Saumur, Valençay, Ussé, Tours ş.a.
Unele metropole regionale bogate în monumente istorice şi de artă, precum Lyon (Colina Fourviere cu vestigii romane, Capela de pelerinaj Fecioara neagră, Catedrala St. Jean ş.a.), Marseille (Castelul If/Chateau d'If, biserica Nôtre-Dame-de-la-Garde, Vechiul port ş.a.), Toulouse, Strasbourg, metropola Alsaciei şi sediul Consiliului Europei (Catedrala Nôtre-Dame, cu un turn de 142 m, case vechi şi palate, cartierul pitoresc Mica Franţă), Bordeaux, Lille ş.a.
Oraşe renumite pentru anumite monumente istorice şi de artă: Avignon (Palatul Papilor, din sec. XIV, podul St. Bénézet / „le pont d'Avignon”), Nimes (monumente galo-romane, între care Arenele), Rouen (case vechi din lemn), Reims, Chartres, Amiens (catedrale cu vitralii) ş.a.
Mont Saint-Michel, stâncă pe ţărmul Mării Mânecii, într-o zonă cu maree puternică (fiind astfel, o jumătate de zi insulă, iar cealaltă jumătate peninsulă), având în vârf o mănăstire veche de o mie de ani.
Mont Saint-Michel
Marseille - Castelul If/Chateau d'If
Marseille - biserica Nôtre-Dame-de-la-Garde
Italia
Rivierele (sectoarele de litoral amenajate pentru turism), cea mai importantă fiind Riviera Italiana (cuprinzând Riviera di Ponente şi Riviera di Levante, ultima mai accidentată şi cu vegetaţie mai abundentă), constând dintr-un lanţ de staţiuni balneo-maritime (San Remo, Diano Marina, Alassio, Nervi, Portofino, Santa Margherita Ligure, Rapallo, Lerici, Ventimiglia, La Spezia ş.a.); apoi rivierele napoletana, în Golful Napoli (Amalfi, Sorrento, insulele Ischia şi Capri), veneziana (Lido di Venezia, Grado, Riccione, Rimini ş.a.), sarda (în insula Sardinia), palermitana (în zona oraşului sicilian Palermo);
Alpii Italieni, cu staţiunile montane şi de sporturi de iarnă (Cortina d'Ampezzo, Vale d'Aosta, Courmayeur, Domodossola, Breuil ş.a.) şi staţiunile balneo-climaterice de pe ţărmurile lacurilor de la poale: Maggiore (Baveno, Pallanza, Stresa ş.a.), Como (Bellagio, Como, Cernobbio ş.a.), Garda (Gargnano, Limone, Toscolano ş.a.);
Roma, capitala ţării, supranumită „Cetatea Eternă”, este considerat oraşul cu cele mai multe monumente istorice şi de artă de pe Glob: temple, amfiteatre (între care Colosseumul, datând din anul 80 d.Hr., putea adăposti 80 000 de spectatori), arcuri de triumf (ale lui Constantin cel Mare, Septimiu Sever, Titus ş.a.), columne (între care Columna lui Traian, înaltă de 37 m), bazilici (Santa Maria Maggiore, San Paolo Fuori le Mura – deasupra mormântului Sf. Pavel –, San Pietro in Vincoli – care adăposteşte lanţurile din temniţa Sf. Petru şi faimoasa ...
Alte oraşe muzeu:
Florenţa / Firenze (Domul sau Catedrala Santa Maria del Fiore, sec. XIII-XIV, cu „Turnul lui Gioto”, în fapt campanila catedralei, Palazzo Vecchio, Podul Vechi / Ponte Vechio, din sec. XIV, Galleria degli Uffizzi, unul dintre cele mai bogate muzee din lume, palate, între care cel al familiei Medici); Venezia, oraşul amplasat pe mai bine de o sută de insule (Piazza San Marco, cu bazilica omonimă, din sec. XI, care adăposteşte mormântul Sf. Marcu, Campanilla, înaltă de 99 m, şi Palatul Dogilor, simbolul gloriei şi puterii veneţiene, numeroase alte palate, biserici, case vechi, poduri – cel mai renumit fiind Rialto, statui, fântâni, plus insulele Murano şi Burano, renumite pentru sticlărie, prima, şi dantelărie, a doua);
Genova (oraşul vechi, medieval, perfect conservat, palate, casa lui Cristofor Columb ş.a.); Torino (Domul sau Catedrala San Giovanni/Sf. Ion, care adăposteşte Santa Sindone, aşa-numitul „Giulgiu al lui Hristos”, Palatul Regal ş.a.);
Milano (Domul, din sec. XIV-XVI, bogat ornamentat cu turnuri, turnuleţe, statui etc., Castelul Sforzesco, Scala, unul dintre cele mai renumite teatre de operă din lume, biserica Santa Maria delle Grazie, care adăposteşte celebra pictură „Cina cea de taină” a lui Leonardo da Vinci);
Pisa (Piazza del Duomo sau Campo dei Miràcoli, cu Domul, Baptisteriul şi, mai ales, renumitul „Turn din Pisa” – Torre pendente / Turnul înclinat); Siena (cu faimoasa Piazza del Campo, piaţă în formă de evantai, mărginită printre...
Ravenna (biserica San Vitale, din sec. VI, cu celebre mozaicuri reprezentându-i pe împăraţii Iustinian şi Teodora cu suitele lor, alte bazilici, mormântul lui Dante, mausoleul lui Teodoric ş.a.);
Napoli, oraş cu o frumoasă aşezare geografică, în jurul golfului omonim şi la poalele muntelui Vezuviu, bogat în monumente cum sunt: Castel Nuovo (sec. XII), Arcul de Triumf, Palatul Regal (sec. XVII), Palatul şi Galeria Naţională de pe Capodimonte, biserici etc.; în apropiere se află Pompei, oraş roman acoperit de lavă în timpul erupţiei vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., în prezent eliberat de aceasta;
Padova (marea bazilică Il Santo, din sec. XIII, care adăposteşte mormântul Sf. Anton de Padova, Capela Scrovegni, sec. XIV, pictată de Giotto, palate, o renumită universitate, la care au învăţat şi unii principi români);
Bologna (numeroase palate, biserici, fântâni, două turnuri înclinate şi una dintre cele mai vechi universităţi din lume);
Verona (celebru îndeosebi datorită „casei Julietei”);
Assisi (ansamblul monastic romano-gotic San Francesco, din sec. XIII, constând din două bazilici suprapuse, cea de sus cu fresce de Giotto ilustrând viaţa sfântului).
Turnul din Pisa Castel Nuovo (sec. XII) - Napoli
Capela Scrovegni (Padova)
Litoralul sudic al Mării Mediterane
Subzonă care include ţările din nordul Africii (Maroc, Algeria, Tunisia, Libia şi Egipt) şi o parte din statele din Asia de Sud-Vest (Israel, Liban, Iordania, Siria, Turcia), plus Cipru.
În ansamblu se remarcă, la fel ca subzona precedentă, prin turism balneo-maritim şi cultural-istoric.
Ca fluxuri turistice şi venituri obţinute se impun Turcia, Egipt, Israel, Maroc şi Tunisia.
Egipt
Oraşul Cairo şi împrejurimile. Capitala egipteană, cel mai mare oraş african şi, totodată, arab, se remarcă prin monumentele islamice: peste 400 de moschei (între care Al-Azhar, sec. X, Amir ibn el-As, f. 641 ş.a.), bazaruri, fântâni, case vechi, obeliscuri, statui etc. În apropiere se află Marile Piramide de la Giseh (Kheops, unica dintre cele şapte minuni ale lumii antice păstrată până astăzi, Kefren şi Mykerinos) şi Sfinxul, nilometrul de pe insula Roda, vechea capitală Memphis, piramidele de la Saqqara şi Dahshur ş.a.
Litoralul mediteranean: oraşul Alexandria, plin de istorie, cu vestigii greceşti, romane, copte (renumite catacombe), islamice (mai ales moschei), plus faimoasa Bibliotecă din Alexandria, reconstituită; vestigii ale Farului din Alexandria, una dintre cele şapte minuni ale lumii antice care de asemenea va fi reconstruit. Staţiuni balneo-maritime: Agami, Hannoville, Maamoura, în apropiere de Alexandria, Marsa Matruh, Sallum ş.a., mai spre vest.
Litoralul Mării Roşii, cu staţiuni amenajate în ultimele trei decenii: Hurghada, pe ţărmul african, Sharm el Sheikh, Dahab, Nuweiba, pe cel asiatic (Peninsula Sinai). Tot în această peninsulă, un punct de mare atracţie este Muntele Sinai, cu mănăstirea Sf. Caterina, datând din sec. IV d.Hr., loc de pelerinaj pentru creştini;
Valea Nilului (exceptând zona Cairo), cu arealele: Luxor-Karnak şi împrejurimile (Teba, veche capitală, Valea Regilor – cu necropole ale faraonilor din dinastiile XI-XIX, aici descoperindu-se mormântul lui Tutankhamon, Valea Reginelor, Templul lui Seti I ş.a.; la Luxor se află, printre altele, Templul lui Amon); Assuan-Abu Simbel, cu temple (Abu Simbel, cu statui uriaşe, de peste 20 m înălţime, ale faraonului Ramses al II-lea, Templul Hathor, Sanctuarul zeiţei Issis pe insula Philae), lacul de acumulare Nasser, barajul nou, Sadd-al-Ali, barajul vechi ş.a.
Croaziere pe Valea Nilului şi în Marea Roşie.
Templul Karnak Templul Luxor
Piramidele
Statiunea Hannoville
Moscheea Al-Azhar
Maroc staţiunea balneo-maritimăTanger
Litoralul mediteranean, între Tanger (în apropierea
strâmtoriiGibraltar) şi graniţa cu Algeria, cu staţiuni
balneo-maritime precum Tanger, Tetouan, Al-Hoceima,
Nador ş.a., având totodată monumente istorice şi de artă,
îndeosebi islamice.
Litoralul atlantic, între Tanger, în nord, şi Tiznit, în sud,
cu numeroase staţiuni balneo-maritime (Tanger,
Larache, Kénitra, Mohammedia, Dar-el-Beida/Casablanca,
Safi, Essaouira,Agadir, Tiznit ş.a.) şi oraşe (în acelaşi
timp şi staţiuni) cu monumente istorice şi de artă:
Rabat, capitala (cu cetatea Karsa des Oudaïas, sec. XII,
Marea Moschee, sec.XIV, Palatul Regal, sec.
XVIII-XX ş.a.), Safi, El Jadida, Agadir ş.a.
Marile oraşe imperiale: Marrakesh, Oraşul Marrakesh
Meknès şi Fès, cu moschei din sec. XII-XVI
(Bou Inania în Fès şi Meknès, ambele din
sec. XIV, Ali ben Youssef în Marrakesh, din sec.
XVI; în Fès se menţine o moschee din
sec. IX, Kairouine), palate (Dar-el-Makhzen
în Fès, Dar Jamai în Meknès, El-Badi şi Bahia în
Marrakesh), medine, souq-uri, fântâni, mausolee,
pieţe, grădini etc.
Comments