F. Programul de promovare a exporturilor (cont.) Participarea anuală la aprox. 55 de târguri şi expoziţii internaţionale
Hannover Messe – pentru sectorul industrial
Cebit – pentru sectorul IT
Vinexpo – pentru exportatorii de vin
Koln – pentru exportatorii de mobilă
Pret a Porter – pentru sectorul confecţii
Organizarea de misiuni economice în ţări de interes pentru exportatorii români
Realizarea de studii de piaţă, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri.
Se acordă ajutor de minimi
Guvernul României Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul 5 ianuarie 2012 Reforme 2009 - 2011
*
* Relansarea economică
Reforme asumate în 2009 – 2011
Impactul economic al deciziilor luate
Priorităţi pe termen scurt şi mediu
RELANSAREA ECONOMICĂ
* De unde am pornit?
Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară
2.1 Evitarea derapajelor economice majore
2.2 Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
2.3 Măsuri pentru stimularea relansării economice
CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severă din ultimii 60 ani
DEFICIT BUGETAR de 5,7% (cf. metodologiei europene) în an cu vârf de creştere economică (7,3%), care a dus la declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană.
UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE ale Guvernului Tăriceanu, care a angajat cheltuieli sociale pe datorie, fără nicio acoperire:
7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008
creşterea punctului de pensie în 2008 de la 581,3 lei la 697,5 lei. 1. La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori *
2. Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară
2.1. Evitarea derapajelor economice majore
2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al Guvernului, din care:
Două treimi s-au centrat pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice;
O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare.
2.3. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice. *
2.1. Evitarea derapajelor economice majore Deficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10% din PIB în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa măsurilor de austeritate luate de Guvern: *
În trezoreria Statului au intrat 7,75 mld. euro în urma Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială
* * Plus 1 miliard euro de la BERD şi BEI pentru proiecte de investiţii în sectorul privat (fără nicio implicare a sectorului public ) Valoarea totală a sumelor trase de către BNR şi MFP până în prezent: 17,54 mld. euro, din care 11,94 mld. euro de la FMI. 7,75 mld euro
Sector bugetar *) Total economie Sector concurenţial Diminuarea decalajelor între câştigul salarial mediu brut din sectorul bugetar şi cel concurenţial * *) Datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN REV2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca.3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.).
Datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN REV2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca.3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.).
Ajustarea cheltuielilor bugetare: 2008 vs. 2011 *
* România a ieşit din recesiunea economică Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, august 2011 - serie brută -2,2 -2,2 1,7 2 1,5 -0,4 -0,6 1,50 -1,3 -4,0 -2,0 0,0 2,0 4,0 6,0 Tr. I 2010 Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I 2011 Tr. II Tr. III Tr. IV PIB-trimestrial PIB anual prognoza - modificări procentuale faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, serie brută - 1,7 1,4 Evoluţia PIB 2010-2011
Evoluţia PIB şi a deficitului bugetar 2009-2012 *
Reducerea cu 50% a normativelor
de cheltuieli privind consumul de
carburanţi pentru instituţiile publice
şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu
bunurile şi serviciile rămase
de executat pe semestrul doi al
anului 2010.
Desfiinţarea, comasarea şi
reorganizarea a 141 de
agenţii
guvernamentale.
Interzicerea cumului pensiei
cu salariul în sistemul bugetar,
pentru pensionarii care au o
pensie mai mare decât câştigul
salarial mediu brut.
Recalcularea pensiilor
speciale – a pensiilor de
serviciu şi a pensiilor militare
de stat – şi includerea acestora
în sistemul public de pensii.
Îngheţarea valorii
punctului de pensie
în anii 2010 şi 2011
Blocarea
posturilor vacante
şi ocuparea a numai 15%
din cele vacantate ulterior
în sistemul bugetar.
Restructurarea a 67 de
spitale.
Reducerea cu 25% a salariilor
din sectorul bugetar,
reducerea cu 15% a
indemnizaţiilor de şomaj şi a
celor pentru creşterea
copilului. Eficientizarea şi
reducerea
cheltuielilor
publice 2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice *
Creşterea cotei
standard
a taxei pe valoare
adăugată
de la 19% la 24%.
Majorarea nivelului
accizelor la unele
băuturi alcoolice
ţigarete, benzină
şi motorină.
Majorarea impozitului
datorat de persoanele
fizice care deţin mai
multe clădiri şi impozitului
pentru mijloacele de transport
cu capacitate cilindrică de peste
2000 cm³.
Cresterea gradului de
colectare a taxelor şi a
impozitelor prin
diminuarea evaziunii
fiscale.
Lărgirea bazei de
impozitare prin impozitarea
veniturilor din dobânzi, a
tichetelor de masa, a tichetelor
cadou şi a altor venituri realizate
de persoanele fizice
Extinderea sferei
de aplicare a contribuţiei
de asigurări de sănătate de
5,5% la pensiile mai mari
de 740 lei/lunar. Revenirea la
procentele de
contribuţii
sociale din ian 2008 Măsuri pentru
creşterea
veniturilor
bugetare Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare 2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar *
2.3. Măsuri pentru stimularea relansării economice Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor
Stimularea investiţiilor publice
Stimularea investiţiilor private
Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat
Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat
Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile
Programul Prima Casă
Programul de promovare a exporturilor
Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene
Diminuarea poverii administrativ – fiscale
Simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale
Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate
Facilităţi fiscale acordate mediului de afaceri şi instituţiilor publice
Modificarea legii contabilităţii
Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
Sprijinirea agriculturii
*
A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează tineri, şomeri sau persoane vulnerabile Reglementarea şomajului tehnic prin scutirea de la plată a contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale pentru angajator, pe o perioadă de maximum trei luni, urmând ca salariatul să primească 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
Beneficiari: 548.999 persoane angajate şi 13.459 firme până la 31 decembrie 2010
Scutirea de la plata CAS pentru firmele care angajează şomeri
Beneficiari: 6.072 persoane angajate şi 3.625 firme până la 31 decembrie 2010
*
Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă de peste 45 ani sau şomeri care sunt pãrinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale.
Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată.
Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/persoană angajată, maxim 12 luni.
Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani.
15.890 persoane beneficiare până la 31 oct. 2011 (14.650 estimaţi pentru 2011)
Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare.
Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie de 500 lei.
196 persoane beneficiare până la 31 oct. 2011 (din 315 estimaţi pentru 2011)
Firmele care angajează pe perioadă nedeterminată persoane cu handicap beneficiază lunar de 500 lei, timp de 12 luni.
Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani.
178 persoane beneficiare până la 31 oct. 2011 (din 250 estimaţi pentru 2011)
Pentru aceste 3 măsuri:
Buget 2011: 68,7 mil. lei – în primele 10 luni ale anului au fost cheltuite 65,3 mil. lei.
* A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont.)
A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont.) Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi
Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată.
Subvenţia se acordă timp de 12 luni (18 luni în situaţia absovenţilor-persoane cu handicap), perioadă în care beneficiază lunar şi de o sumă diferenţiată în funcţie de nivelul studiilor:
500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial;
600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal;
750 lei pentru nivelul universitar.
Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul 2 ani după finalizarea subvenţiei.
Buget alocat în 2011: 93,75 mil. lei.
4.987 persoane beneficiare până la 31 oct. 2011 (10.290 estimaţi pentru anul 2011)
Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor
250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar.
250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile lucrătoare într-un an calendaristic.
Buget alocat în 2011: 457 mii lei.
945 tineri au fost angajaţi pe perioada vacanţei până la 31 oct. 2011 *
B. Stimularea investiţiilor publice Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice:
în anul 2008: 32,6 mld. lei
în anul 2011: 36,1 mld. lei
în anul 2012: 38,1 mld. lei
România este prima ţară din UE, urmată de Polonia, cu cea mai mare pondere a investițiilor publice în PIB în anul 2010 (5,8%, respectiv 5,6% din PIB conform revizuirilor Eurostat, noiembrie 2011).
Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat
Avantaje ale PPP
Diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice.
Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor.
Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale. * Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021.314.23.03, cristina.mitru@mfinante.ro, Ministerul Finanţelor Publice
C. Stimularea investiţiilor private
a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat Buget alocat pentru ajutoare de stat în anul 2012: 850 mil. lei.
I. Primul pilon: proiecte mari de investiţii
Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile
Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor
Implicaţii ajutoare de stat acordate în perioada 2009-2011:
19 proiecte de investiţii
4.433 noi locuri de muncă
ajutorul de stat aprobat: 229,13 mil. euro
* Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Stan, 021.312.41.62, livia.stan@mfinante.ro, Direcţia de ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, MFP
* Perioada de implementare: 2009 – 2013
Buget total: 1 mld. euro
Condiţii
Investiţie de 5 - 10 mil. euro minimum 50 noi locuri de muncă create
Investiţie de 10 - 20 mil. euro minimum 100 noi locuri de muncă create
Investiţie de 20 - 30 mil. euro minimum 200 noi locuri de muncă create
Investiţie mai mare de 30 mil. euro minimum 300 noi locuri de muncă create
Nivelul ajutorului de stat
Investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov max. 40% din costurile eligibile (nu mai mult de 22.5 mil. euro)
Investiţii în alte regiuni max. 50% din costurile eligibile (nu mai mult de 28.125 mil. euro)
18 beneficiari în perioada 2009-2011: Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro, Rombat, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech, Aplast Glass.
Comments