Un model practic de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire profesională prin expunere la agenţi chimici Prof. Dr. Toma Niculescu – Societatea Română de Medicina muncii
Un model practic de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire profesională prin expunere la agenţi chimici Prof. Dr. Toma Niculescu – Societatea Română de Medicina muncii
Consideraţii generale
În contextul consfătuirii noastre, încercăm să întrevedem posibilităţile de dezvoltare ale profilaxiei bolilor profesionale datorate expunerii la substanţelor periculoase.
Modul de gândire privind realizarea măsurilor de profilaxie a bolilor profesionale în general, presupune realizarea a două grupe mari de măsuri:
Măsuri tehnico-organizatorice
Măsuri medicale
Măsuri tehnico-organizatorice
Dacă nu se poate realiza: Dacă nu se poate realiza: eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic, prin înlocuirea substanţelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai puţin nocive sau inofensive
izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocive de locul unde lucrează muncitorii (automatizare, cabine speciale, termoizolare, fonoizolare etc.)
Măsuri tehnico-organizatorice
Dacă nu se poate realiza: Dacă nu se poate realiza: împiedicarea pătrunderii noxei în aerul locurilor de muncă (ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventilaţie locală etc.)
diminuarea concentraţiilor (intensităţilor) noxelor profesionale la locul de muncă sub concentraţiile (limită) admisibile (ventilaţie generală, fonoabsorbţie etc.)
Măsuri tehnico-organizatorice
împiedicarea acţiunii noxei profesionale asupra muncitorilor sau diminuarea acestei acţiuni prin: reducerea efortului
reducerea durate zilei de muncă
regim de muncă corespunzător
condiţii adecvate de odihnă în timpul pauzelor folosirea echipamentului individual de protecţie
anexe igienico-sanitare
alimentaţie de protecţie
instructaj de protecţia muncii
Măsuri medicale Cunoaşterea riscului profesional la locul de muncă
Examenul medical la angajare
Controlul medical periodic
Educaţia sanitară
Perspective Aprecierea toxicităţii substanţelor periculoase prin posibilitatea aplicării genomicii în domeniul toxicologiei. Existenţa bazelor de date ce conţin secvenţe ale genomului uman, precum şi a anumitor animale de laborator, a stimulat discuţii aprinse în rândul toxicologilor. Cu excepţia unor direcţii de ordin general, se poate afirma aproape sigur că genomica va avea un impact major în patru domenii ale toxicologiei:
Perspective dezvoltarea unor noi şi cuprinzătoare sisteme de testare pentru evaluarea toxicităţii şi carcinogenităţii;
elucidarea bazelor genetice pentru explicarea diferenţelor de susceptibilitate sau răspuns la atacul substanţelor periculoase din mediul de muncă;
stabilirea unor biomarkeri utilizaţi în cuantificarea expunerii;
stabilirea unor mijloace şi resurse ce urmează a fi utilizate în studiile epidemiologice.
Perspective Aprecierea riscului profesional prin măsurarea „în timp real” concentraţiilor de substanţe chimice prezente în mediul de muncă.
Perspective Supravegherea stării de sănătate a angajaţilor prin examene medicale la angajare, controale medicale periodice etc., să se facă în centre judeţene (regionale) de medicina muncii, care să facă o corelare cât mai competentă între caracteristicile anatomice, fiziologice şi a stării de sănătate a angajatului cu caracteristicile condiţiilor de muncă specifice.
Perspective În acest fel se va asigura accesul rapid la informaţie privind toxicitatea, acordarea primului ajutor şi profilaxia îmbolnăvirilor datorate expunerii la toxice profesionale (substanţe periculoase). Crearea unor centre cu bănci de date privind substanţele periculoase utilizate la noi în ţară, grupate fie pe specific de producţie, profesiuni etc.
Comments