GESTIONAREA FINANCIARĂ A VALORIIPentru economistul financiar, responsabilitatea este amplificată de faptul că întreaga sa activitate se desfăşoară în legătură cu valoarea: obţinere, dimensionare (masurare), repartizare, vehiculare prin bani, evidenţiere, control, dar si creştere, prin gestionarea directă şi indirectă a proceselor angrenate în mecanismul valorii.
GESTIONAREA FINANCIARĂ A VALORII
Pentru economistul financiar, responsabilitatea este amplificată de faptul că întreaga sa activitate se desfăşoară în legătură cu valoarea: obţinere, dimensionare (masurare), repartizare, vehiculare prin bani, evidenţiere, control, dar si creştere, prin gestionarea directă şi indirectă a proceselor angrenate în mecanismul valorii.
Misiunea generala a specialistului in finante depaseste sensul ingust al realizarii repartitiei financiare, angajandu-se in gestionarea complexa a valorii.
JURĂMÂNTUL FINANCIARULUI
JURĂMÂNTUL FINANCIARULUI Cel ce vrea să dea sfaturi în probleme financiare trebuie să cunoască RESURSELE CETĂŢII, natura şi mărimea lor, pentru a adăuga pe cele ce lipsesc şi a mări pe cele neîndestulătoare; de asemenea, trebuie să cunoască CHELTUIELILE CETĂŢII, pentru a suprima pe cele inutile şi micşora pe cele excesive. ARISTOTEL
MECANISMUL OBTIERII VALORII
CONCEPTE Teoria valorii Teoria valorii bazate pe muncă Teoria valorii bazate pe utilitate Teoria valorii bazate pe entropia joasă Paradigmele teoriilor valorii Entropie pozitivă şi negativă Modelul valorii bazate pe entropie joasă Sisteme şi procese ale valorii Gestionarea financiară a valorii
CONCEPTUL DE VALOARE
Pentru ştiinţa economică definirea conceptului de valoare reprezintă un element esenţial, valoarea reprezentând temelia pe care se clădeşte atât edificiul ştiinţei respective, cât şi existenţa întregii societăţi. De aceea, obiectul de studiu pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul economic este reprezentat de activitatea depusă de om în scopul obţinerii bunurilor necesare existenţei .
TEORIILE PRINCIPALE PRIVIND VALOAREA
1. Teoria valorii bazate pe muncã: PPrima teorie îl are drept deschizãtor de drumuri pe Aristotel. În perioada modernã teoria valorii bazate pe muncã i-a avut ca susþinãtori pe A. Smith, D. Ricardo, K. Marx. 2. Teoria valorii bazate pe utilitate: CCea de a doua teorie a avut drept pãrinte pe filosoful grec Xenofon; ea a fost reluatã şi dezvoltatã de economişti ca Mill, St. Jevons, L. Walras, C. Menger, J.M. Keynes.
TEORIA VALORII-ENTROPIE JOASĂ
La baza valorii am pus forma fizică de conservare a entropiei joase (un anumit grad de organizare) în sistemul nostru de referinţă, şi anume potenţialul natural existent în cele trei forme de existenţă a materiei: substanţă, energie, informaţie .
SCHIMBĂRI
Schimbarea principală produsă în modul de abordare a valorii se referă la tratarea problematicii obţinerii şi gestionării valorii în cadrul cel mai larg posibil în baza cunoştinţelor ştiinţifice actuale: cadrul legilor generale ale Naturii.
SCHIMBĂRI
Conform LEGII CONSERVĂRII MATERIEI, în natură (deci şi în economie şi societate, acestea făcând parte din natură, în sensul cel mai larg al acesteia) nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă! Pentru procesele economice, ca şi pentru cele din mediul natural şi societate, rezultă că ieşirile (rezultatele) sunt totdeauna egale cu intrările, rezultatele respective fiind doar transformări ale intrărilor! Întrucât toate sistemele în care au loc procesele angajate în obţinerea valorii sunt sisteme deschise (mediu, societate, economie, firmă), atunci ele respectă şi cerinţele legii entropiei, conform căreia transformările se realizează cu pierderi, rezultatele utile pentru sistemele respective fiind mai mici decât intrările.
BIOCHIMIA
Biochimia consideră că pentru economia sistemelor vii este nevoie de următoarele : substanţă, pentru sinteza compusilor chimici necesari structurilor ; energie, pentru exercitarea funcţiilor sistemului viu ; informaţie, pentru a conduce procesele metabolice interne şi pentru a se adapta la mediu. Sistemele vii, arăta încă din anul 1944 cunoscutul fizician E. Schrodinger, îşi datorează originea internă faptului că "se hrănesc cu entropie negativă sau joasă."
SISTEME ANGRENATE ÎN MECANISMUL VALORII
SISTEME ANGRENATE ÎN MECANISMUL VALORII 1. Sistemul mediului natural înconjurător, cu procesele de ordin fizic, chimic şi biologic specifice, procese care sunt antrenate în obţinerea şi gestionarea valorii; 2. Sistemul societăţii umane, cu procesele de ordin social, politic, cultural, învăţământ, viaţă de familie etc.; 3. Sistemul activităţii economice (întreprindere), cu procesele de producţie, consum, repartiţie, schimb (redate în graficul următor prin producător şi consumator).
Modelul mecanismului de obţinere a valorii
Pentru economist mecanismul de obtinere a valorii reprezinta punctul de plecare in deciziile sale, dar si locul de revenire periodica pentru a gasi noi directii de perfectionare si eficientizare a proceselor economice.
Pn + Ps + Pes + Pedr = Per + Pem,s + Dr + Dnr
Pn - potenţialul (entropia joasă sau negativă) atras din mediul natural înconjurător direct (energie solară, energie geotermică, minerale, energia apelor şi a vântului etc.) sau indirect (prin plante, animale): Ps - potenţial atras din sistemul societăţii umane sub formă de servicii sociale, de învăţământ, cultură, protecţie, apărare, amenajări pentru transporturi, servicii bancare etc.: Pes - potenţial economic sub formă de servicii provenit din procesele economice tip consum desfăşurate în perioadele anterioare procesului de producţie din t1; Pedr- potenţial economic din derseuri recuperabie Per- potenţial economic reconservat în urma a două procese economice (consum şi producţie) prin care a trecut potenţialul conservat în produsul obţinut în urma procesului de producţie din t1; acest nivel îl considerăm nivelul real al valorii produsului obţinut în t1. Pem,s- potenţial economic cedat mediului şi societăţii pentru a alimenta procesele ce au loc în sistemele respective (acest po
SISTEME FURNIZOARE
s e i Mediu Societate Firmă Pn Ps Pes E+d E+d E+d F I R M Ă t0
PROCESUL DE PRODUCŢIE DIN t1
t1 Pn Ps Pes Producţie i e s E+d Potenţial rezidual în structura firmei PeP
PROCESUL DE CONSUM DIN t2
Pn Ps Pep Consum Structura nouă E+d S E R V I C I I t2
PROCESUL DE PRODUCŢIE DIN tn
tn
SISTEMUL INTREPRINDERE
SISTEMUL ÎNTREPRINDERII ÎN ACŢIUNE
SISTEMUL ÎNTREPRINDERII ÎN ACŢIUNE
STRUCTURA FIRMELOR DIN ROMÂNIA
STRUCTURA FIRMELOR DIN ROMÂNIA
SISTEMELE NATURII
1. Sisteme aflate la echilibru, sisteme nestructurate, cu o entropie foarte înaltă; 2. Sisteme aproape de echilibru, sisteme cu o entropie pozitivă mare, dar nu exagerată, permiţând materiei să aibă o struuctură şi un grad de organizare specific sistemelor nevii (Natura moartă); 3. Sisteme departe de echilibru, sisteme cu o entropie joasă şi o structură specifică materiei vii.1
Comments